Cyfer : Color : Cuprins

Ospitalitate în limba maghiară în țara mea

Un cetățean thailandez se stabilește în București și deschide un restaurant cu mâncare thailandeză. Își angajează rudele în posturile de bucătari, chelneri și pază. Acestea nu cunosc limba română. Clienții încep să vină la restaurant și sunt complet surprinși că nu se pot înțelege cu chelnerii în română. Unii clienți pleacă nemulțumiți, alții încearcă să comande, arătând cu degetul ce doresc din meniu.

Deși mâncarea e excelentă, restaurantul dă faliment în scurt timp din cauza lipsei clienților. Cei câțiva clienți fideli care apreciau orezul cu fructe de mare, specific thailandez, n-au fost suficienți să mențină în viață afacerea. Patronul thailandez nu a adus un afront statului român prin decizia sa, doar că a făcut o alegere proastă și afacerea n-a mers. Întâmplarea probabil trecea neobservată, sau eventual era băgată în seamă de media mai mult în scop anecdotic.

Dacă în loc de un patron thailandez, era un patron maghiar, vestea despre un restaurant maghiar din București în care angajații nu vorbesc română s-ar fi răspândit ca fulgerul. Iar asta se întâmplă pentru că în România încă mai există un complex maghiar educat în zeci de ani de propaganda de stat.

Ar trebui să fie o țară liberă, în care orice locuitor să aibă dreptul să folosească orice limbă, în orice context, unde, cum și când dorește. Să nu fie obligat să folosească o limbă, dacă nu dorește să o folosească.

Dacă urmăriți atent incidentul „milițianul”, micii și supermarketul, veți observa că vânzătoarea îi ia banii clientului și e gata să-l servească. După care clientul întreabă, fără nicio justificare, dacă a fost înjurat, după care chiar el folosește un cuvânt peiorativ în maghiară. Apoi taie filmul, nu se mai știe ce s-a întâmplat, după care vânzătoarea îi dă înapoi banii și nu-l mai servește. Nu știm ce s-a întâmplat, cât filmul a fost tăiat și ce a dus la refuzul vânzătoarei. Filmul pare o înscenare, mai ales că „milițianul” a venit special pentru a obține această situație, vorbind despre asta chiar în drum spre supermarket. E o mare porcărie să încerci să faci vizualizări pe seama complexului maghiar românesc.

Eu sunt din Brașov, județ vecin cu Harghita și Covasna. Am fost acolo de foarte multe ori, mai ales în adolescență (berea era ieftină și femeile faine). N-am avut niciodată o problemă de limbă. În 1995 mi s-a stricat mașina la lacul Sfânta Ana ( Szent-Anna tó). Niște secui m-au ajutat să împing mașina și s-o scot la drum. Nu vorbeau românește. Apoi au oprit un maghiar cu o mașină și au vorbit cu el să mă tracteze până în vârful dealului. De acolo am coborât la vale până în satul Bixad. Aici nimeni nu vorbea românește, dar o familie m-a invitat înauntru să sun acasă, să vină cineva să mă tracteze. Am stat vreo două ore la ei și m-au servit cu kürtőskalács. A trebuit să plec seara acasă cu trenul și să vin a doua zi să tractez mașina. Dar înainte să plec, mi-au făcut semn să băgăm mașina în curte că nu e sigur s-o las afară. Chiar dacă erau bătrâni, m-au ajutat să împing mașina în curte.

Din păcate n-am filmat nimic din această ospitalitate în limba maghiară. Era cu mult înaintea telefoanelor mobile, a internetului și a blogurilor.

Dacă veți citi imnul secuilor veți observa că avem ceva în comun. Și ei sunt o mână de oameni care încearcă să reziste aici la confluența imperiilor. Încearcă să-și păstreze pământurile și modul de viață.

Ki tudja merre, merre visz a végzet
Göröngyös úton, sötét éjjelen.
Vezesd még egyszer győzelemre néped,
Csaba királyfi csillagösvényen.

Maroknyi székely porlik, mint a szikla
Népek harcának zajló tengerén.
Fejünk az ár, jaj, százszor elborítja,
Ne hagyd elveszni Erdélyt, Istenünk!

Cine știe încotro, încotro ne duce destinul
Pe drumuri aspre, în întunericul nopții
Mai condu-ți încă odată poporul spre victorie
Prințule Csaba, pe cărări de stele!

Un pumn de secui se macină precum stânca,
În marea luptelor dintre națiuni
Valurile ei s-au revărsat peste noi, vai, de sute de ori
Nu lăsa să piară Ardealul, Dumnezeul nostru!

 

 



Abonează-te: rss | email | twitter | facebook | +