Cyfer : Color : Cuprins

Fără Miere

În acest episod din seria de articole „fără…”, voi vorbi despre miere și de ce este mai bine fără ea. Mierea rămâne un subiect controversat, chiar și în lumea raw vegană. Cei mai mulți susțin că este un super aliment, iar unii nici nu realizează că acest produs nu face parte din dieta vegană.

Din punct de vedere nutrițional, mierea este aproape zahăr. Adică este o sursă concentrată de calorii, cu câteva urme de vitamine și minerale. Raportul între micro-nutrimente și macro-nutrimente este unul foarte mic, ceea ce face din miere un aliment potrivit eventual pentru sportivi sau pentru cei care prestează munci intense, foarte solicitante fizic. Dacă ar fi să obținem toate caloriile necesare într-o zi din miere, am fi serios deficitari la toate capitolele, exceptând carbohidrații. Spre deosebire de fructe și legume, mierea are o cantitate infimă de fibre alimentare (2%) și apă (17%), ceea ce pune o presiune mare pe capacitatea organismului nostru de a regla nivelul de zahăr în sânge.

Mierea nu este un produs vegan. Deși unii nu realizează 🙂 , albinele chiar fac parte din regnul animal, iar producția de miere presupune exploatarea albinelor. Mierea este echivalentul laptelui sau al ouălor în acest aspect. Firește, și aici auzim explicația clasică: „da, dar există apicultori care iubesc albinele, iar acestea, din dragoste pentru el, îi oferă mierea lor”. Sună foarte emoționant, dar să fim serioși. Apicultorul nu iubește albinele. Le păcălește furându-le mierea, pe care o vinde pentru profit. De multă ori această miere este înlocuită în stup cu zahăr, pentru ca acestea să supraviețuiască peste iarnă. Dacă e considerată prea costisitoare îngrijirea albinelor peste iarnă, acestea sunt omorâte. Reginei i se taie aripile, pentru a nu părăsi stupul. Albinele sunt tratate cu antibiotice, preventiv, pentru a nu se îmbolnăvi.

Trecând peste aspectul moral al problemei, mierea este un produs foarte ușor de contrafăcut. Pe lângă faptul că nu știi cu ce au fost tratate albinele, apicultorul poate dilua și altera mierea în fel și chip, fără a fi ușor detectat. Acum câțiva ani a fost un scandal la o mare firmă apicolă. S-au descoperit câteva sute de tone de miere contrafăcută. Adică mierea era de fapt apă, zahăr, glucoză, plus niște arome și coloranți. Dacă la nivel înalt se întâmplă așa ceva, înseamnă că în mierea vândută pe tarabe sau pe marginea drumului poate fi orice.

Istoric vorbind, mierea a fost un aliment important pentru oameni. Pe vremea când eram vânători-culegători, dacă găseai un stup de miere, era ca și cum ai fi câștigat la loto. Sigur, era multă muncă, trebuia să faci focul la intrarea în stup, să omori toate albinele prin asfixiere, dar apoi aveai câteva kilograme de miere, un surplus excelent caloric pentru vremuri grele. Acum 15000 de ani, omul a găsit o variantă mai puțin crudă de a obține mierea. Albinele au fost domesticite, deci n-au mai fost omorâte, doar ținute în sclavie.

Concluzie: În secolul XXI, mierea este un aliment inutil. În aceste vremuri, alimentele bogate caloric, dar slabe micro-nutrițional, predomină și sunt foarte ușor de găsit. Din această cauză lumea se confruntă cu surplusul de greutate și obezitatea. Pentru a stopa această epidemie, trebuie să ne concentrăm pe alimente bogate în vitamine și minerale, dar slabe caloric (verdețuri, legume, fructe). Nu există niciun micro-nutriment care să fie disponibil în miere și să nu poată fi găsit în alimente provenite din plante.

Veganii foarte activi fizic, care au nevoie de carbohidrați și calorii multe, pot folosi curmale în loc de miere. Încercați să lăsați peste noapte la înmuiat curmale și apoi amestecați-le în blender. Va fi atât de dulce încât nu veți simți nevoia de a adăuga miere. Dacă totuși, tot ce am spus mai sus e insuficient și nu puteți renunța la miere, americanii au găsit un termen și pentru veganii care consumă miere: beegan 🙂

Bees-1-atroszko-sxc



34 de răspunsuri la “Fără Miere”

  1. Eufrosina spune:

    Foarte interesanta discutia! Ma bucur ca am citit pana la capat. Caline, felicitari pentru ca reusesti sa ii invalidezi lui Marcel argumentele aparent realiste, insa din pacate invechite si imorale. Un bine care ascunde cu sine si un rau, chiar si mai mic, nu mai poate fi considerat a fi bine.

  2. Ella spune:

    Un articol detaliat „Why honey is not vegan” : http://vegetus.org/honey/honey.htm

    Felicitari Calin pentru curajul cu care iti expui si sustii credintele si parerile!

  3. Cellina spune:

    Oameni buni, e chiar atat de greu sa intelegeti mesajul lui Calin?? Nu este o cruciada impotriva mierii ca aliment, sau a apicultorilor ca „oameni rai”, ci este o simpla luare de pozitie impotriva exploatarii altor fiinte vii. Daca mierea ar fi un aliment absolut indispensabil vietii omului pe pamant, atunci poate am inchide un ochi; insa in regnul vegetal sunt produse cu mult si cu mult mai hranitoare, asadar „furatul” mierii din stup nu isi are justificarea. Poate unii dintre noi mai cred inca, ca vacile fac lapte pt.a fi mulse de om, iar albinele produc mierea pt.ca aceasta sa stea in borcan pe masa omului! Nein, laptele este produs exclusiv pt a fi hrana pt. vitel, iar albinele muncesc de zor pt. a produce hrana pt.ele, ba chiar uneori lupta si isi pierd viata pt. a apara intrarea in stup, fatza de eventuali pradatori. Felicitari, Caline, pt.raspunsul pe care i l-ai dat lui Marcel….insa am impresia ca randurile tale au trecut cam neobservate, fiind plasate undeva pe la mijlocul comentariilor, drept pt. care imi permit sa citez finalul mesajului tau:
    „Articolul meu se numește „fără miere”, dar implică „fără miere pe masa omului și în alimentația lui”, nu fără miere pe planetă, adică fără albine, cum vrei să implici. Înțeleg foarte bine că e nevoie de polenizare, dar atunci ce-ar fi ca apicultorul să devină doar o persoană care are grijă de stupi, dar nu recoltează mierea?”

  4. Don spune:

    apreciez ca mi-ai lasat comentariul precedent. a deranjat adevarul?

  5. dumitru spune:

    Un nemernic care scrie urand albinele, albinarii si produsele lor. Nu neg ca exista si apicultori nemernici, sunt cu carul. Dar, dar esti un imbecil sa scrii despre ceva ce nici nu cunosti – ALBINELE. Faptul ca ai scris, in curand vei avea parte si de reversul serviciului pe care il faci ALBINEI. Vei FI pacalit si pedespsit pt. raul ce il aduci ALBINEI. Poti vorbi despre apicultori ORICE, dar despre ALBINA, opreste te pana nu va fi tarziu. Aceste cuvinte scrise mai sus sa – ti fie ultimele comentarii.
    Unui nemernic.

  6. ligia jianu spune:

    Calin,te urmaresc de ceva vreme,te admir si mi place sa citesc ce scrii dar nu pot impartasi opinia ta despre apicultori si miere.Sunt cu ochii pe tine!!:)

  7. Alex spune:

    Am luat si eu pulsul pe aici. Calin, te lupti cu morile de vant…:))) Oamenii nu prea s-au prins despre ce vorbesti.

  8. Irina spune:

    Calin, care sunt sursele tale bibliografice folosite pentru a scrie acest articol?

    • Calin Cyfer spune:

      Irina, textul de mai sus este un text de blog, este opinia mea despre subiectul „miere”. Nu este un text științific riguros. Prin el urmăresc deschiderea oamenilor în a cugeta dacă mierea este un aliment sănătos și dacă merită să exploatăm albinele pentru el. Fiecare se poate documenta mai departe despre cele spuse de mine.
      Care afirmații ți se par greu de crezut? Îți pot oferi surse pentru fiecare în parte.

      • Marius spune:

        Calin are dreptate in ceea ce spune. Mierea este plina de zahar, deoarece ”apicultorul” o ajuta cu o licoare incalzit bine pana la topire, din zahar specializat si apa. Dupa ce le afuma cu fum de burete de copac, pune aceasta licoare dulce in stup. Eu stiu ptr ca am avut ocazia sa cresc intre albine.Problema ar fi si cu celelalte alimente cu care ne hranim pe pamant, fabricate sau produse in cantitati uriase ptr stomacul global.In fond be obligam sa murim mai repede, obtinand repede placerile existentei. Felicitari, Calin!

  9. Lucifer spune:

    C. Gyfer nu vreau sa te menajez precum cei care au facut comentarii mai sus. Demult nu am mai vazut un articol care sa denatureze adevarul in asemenea hal. Pe scurt esti un dobitoc

  10. chris spune:

    Interesante discutii, mi-a palcut ff mult mesajul lui ` Marcel `, amplu si pe gandirea multora care au citesc acest material al lui ` Calin Cyfer ` !
    Acum, vorba lui Marcel, nu trebuie mancat cu polonicul, nu trebuie exagerat si a se consuma in limite normale.
    Bunicii mei au consumat toata viata miere, m-au batut la cap s aconsum miere si nu zahar. Am ales mierea, am un stomac excelent si cred ca am peste 15 ani de cand n-am mai avut nici macar o indigestie sau o mica durere de stomac, o constipare sau mai stiu eu ce.
    Mierea consumata putin, in ani buni, este benefica. Nu trebuie sa ne indopam ca nebunii, dar este de preferata mierea in detrimentul zaharului in starea lui industriala.
    Este adevarat, mierea de altadata era naturala si nu in bataie de joc ca cea de azi care doar cea scumpa pare a fi acea miere din trecut.
    Falsa chestia ca „apicultorii nu iubesc albinele ` ! Nu numai ca iubesc albinele, dar ele sunt singurul mod de EXISTENTA, daca le-ar muri albinele le-ar fi greu sa o ia de la inceput si inseamna o investitie a naibii de costisitoare.
    In concluzie, nu intru in detalii prea sofisticate, spun doar ca MIEREA ESTEE BUNA, dar s-o facem calculat si fara a da in manie, sa consumam borcane pe luna si sa devenim dependenti.
    Decat o porcarie de croissant, mai buna-i o felie de unt cu miere deasupra.
    SANATATE !

    • Calin Cyfer spune:

      Singurul mod de existență al măcelarilor este să taie animale. Le iubesc?

      • Marcel spune:

        Călin, dacă ai cunoscut de aproape apicultori şi măcelari ai fi sesizat starea lor sufletească şi atitudinea lor faţă de „obiectul muncii” adică albinele şi respectiv animalele sacrificate.
        Crede-mă că eu am cunoscut destui şi dintr-o categorie şi din alta. Printre apicultori m-am simţit excelent, printre măcelari nu. Foarte rar am întâlnit apicultori avari şi închişi la suflet, în schimb măcelarii erau toţi la fel.
        Deocamdată atât că sunt la servici. Revin mai târziu.

  11. Don spune:

    Raw-veganii sunt eco, nu? Adica iubesc planeta, nu le place poluarea etc. etc. Mierea in Romania e produs local oriunde vezi cu ochii. Curmale nu exista decat din import – adica aduse cu TIR-urile, pe autostrazi, cu consum de resurse si poluare.

    Bun, si atunci de ce ii pui sa inlocuiasca mierea cu curmalele?

    Evident, se poate extrapola cu toate alimentele minune pe care voi le ridicati in slavi – quinoa, soia si mai stiu eu ce. Oameni buni – daca nu se gasesc pe o raza de 100 de kilometri, nu mai sunt eco. Industrializarea acestor fructe/legume, transportul lor si supermarketurile din care vi le procurati sunt complet anti-eco.

    Gradul ne-eco creste cu fiecare kilometru si, in paranteza fie spus, cu fiecare sclav exploatat pe plantatiile de alimente-minune.

    • Calin Cyfer spune:

      Dacă mănânci doar local în zonă temperată, n-ai cum să fii raw vegan (sau poate ar fi posibil dar extrem de greu). De ce ar alege cineva să fie raw sau vegan e discuție lungă. Industria cărnii și a laptelui sunt un factor foarte important de poluare. La nivel mondial se discută despre scăderea consumului de carne și lactate pentru a coborî emisiile acestor industrii. Având în vedere că raw veganii deja nu mai consumă nici carne, nici lactate, nici ouă, nici grâne, deja au contribuit la reducerea poluării. Li se poate permite poluarea din transport. 🙂

      • Vlad spune:

        Călin, sunt total de acord cu veganismul, DAR nu crezi că în mod normal și NATURAL, un om ar trebui să-și procure alimentele necesare supraviețuirii din aria în care trăiește? Dacă ar fi să scoatem din ecuație mijloacele de transport (sau dacă ar fi să ne întoarcem cu câteva sute de ani în urmă) cum crezi că ar reuși un om să-și procure probioticele din chlorella, proteinele din migdale, sau să obțină valorile energetice dintr-un fruct de goji sau banan?

        Nu mă înțelege greșit, nu caut nod în papură veganilor, din contră, sunt pe drumul de a deveni unul. Totuși, încă nu înțeleg argumentele conform cărora „omul nu are nevoie de produse animale”, dar pentru a compensa asta, luăm suplimente sub formă de pastile, plante culese de prin ocean sau semințe aduse din alte continente.

        Din punctul meu de vedere, veganismul, mai presus de toate, presupune întoarcerea la natură. Și totuși, cum am putea supraviețui dacă nu ar exista transportul peste mări și țări?

        Mulțumesc

        • Calin Cyfer spune:

          Dacă e să vorbești de veganism (fără raw) sigur că e foarte ușor de ținut acest stil de viață în zonele temperate, consumând plante locale. Există de exemplu dieta pe cartofi, experimentată în Danemarca acum zeci de ani și de multe ori de atunci. Poți trăi perioade îndelungate doar cu cartofi, cu rezultate foarte bune de sănătate. Dacă extinzi dieta mai departe de cartofi, ai o grămadă de opțiuni locale, ca vegan: mămăligă, hrișcă, varză și toate legumele și fructele crescute la noi în țară.
          Trebuie să suplimentezi doar la vitamina B12 și la vitamina D (dacă n-ai stat suficient la soare în timpul verii). Discuții despre de ce trebuie să suplimentăm la aceste vitamine se pot face și probabil o să scriu un articol despre asta. Dacă am mânca direct în natură, fără să spălăm alimentele, cu murdăria specifică și gâzele din legume, nu cred că am avea nevoie de B12, iar vitamina D avem nevoie pentru că nu mai trăim la tropice ca acum câteva zeci de mii de ani. Trăim în zona temperată și în cutii de beton. Soarele ne vede mai rar.
          Și eu caut naturalul, și mi-am pus întrebarea asta. Dacă n-ar fi mai normal să mănânc carne și să nu suplimentez cu B12 sau vitamina D, dar cantitățile pe care le consum sunt infime. Mă refer aici la volum. Vitamina B12 iau 1000mg pe săptămână, iar vitamina D 3 picături pe zi. Ar fi urât ca pentru atâta lucru să mănânc carne în schimb, iar o cantitate așa mică nu cred că-mi poate produce nimic rău în organism, cum vehiculează unii că B12 poate produce cancer.
          Dacă discutăm despre raw vegan, aici da, este mult mai dificil să ții acest regim în zonele temperate mâncând doar local. Se poate cu eforturi mari, respectiv să-ți usuci în timpul toamnei fructe la soare și să mănânci din ele în timpul iernii. Să-ți germinezi diverse semințe, etc… Aici e alegerea ta. Decizi că a fost o greșeală să plecăm de la tropice și cu ajutorul transportului ai oportunitatea să te întorci la dieta ta ancestrală, sau decizi că am plecat de acolo, acum suntem aici și mâncăm ce avem aici. Eu am decis că mai bine mănânc cu ajutorul transportului 🙂

          • Silvia spune:

            Vitamina B12 o gasesti din plin in varza murata, un produs mai mult decat vegan. 🙂

          • Calin Cyfer spune:

            până nu vedem un studiu pe vegani, care să arate că după ce au consumat varză murată le-a crescut nivelul de b12, putem doar să presupunem.

          • Marius spune:

            ”Moarea”, zeama acra de varza sau gogonele, castraveti, etc. obtinuta in procesul fermentarii, si binenteles fara conservanti sau aspirina (acid acetilsalicilic), e un adjuvant f. bun dupa o betie mai tare. Precis e plina de B-uri, deoarece am proba-o pe ”pielea” mea.

  12. Marcel spune:

    Un articol care PARE interesant, doar că e plin de presupuneri şi supoziţii şi foarte sărac în informaţie corectă şi utilă.
    Îţi lansez o provocare să scrii un articol FOARTE BINE DOCUMENTAT pe subiectul: „Fără albine“, în care să tratezi de ce ar fi mai bine pe lumea aceasta fără albine. Să vedem dacă reuşeşti. Eu sunt ferm convins că nu. Şi mai mult dacă te documentezi cu adevărat o să vezi că noi oamenii suntem condamnaţi să ne folosim de albine.
    Unul din argumentele penibile contra mierii este că: „albinele sunt exploatate“. De ce să nu o vedem ca o colaborare. Noi avem nevoie ca albinele să polenizeze majoritatea plantelor pe care le cultivăm. Pentru aceasta nu ne putem baza pe albinele din scorburi deoarece culturile noastre sunt foarte întinse, iar numărul scorburilor foarte mic.
    Aşadar dacă vrem recolte bune suntem obligaţi să le construim stupi şi să le protejăm. Eu văd asta ca serviciu contra serviciu: noi le protejăm, iar ele ne dau miere şi polen. Apropo ştiai că în Statele Unite proprietarii de livezi îi plătesc pe stupari să vină cu stupii în livezi în perioada înfloririi pomilor?
    Îţi poţi imagina o lume raw vegană fără albine ? Eu nu! Toate fructele din această lume ar dispărea.
    Eu mă tot mir de această opinie printre raw vegani că albinele sunt exploatate. Poate vreun raw vegan să-mi spună un aliment pe care îl folosim şi a cărui cultură nu afectează în nici fel celelalte vieţuitoare de pe planetă. Uite încă un subiect interesant pentru un articol foarte bine documentat.

    Dar hai să mai analizăm şi alte afirmaţii incorecte din articol.
    Spui că: „Dacă ar fi să obţinem toate caloriile necesare într-o zi din miere, am fi serios deficitari la toate capitolele, exceptând carbohidraţii. Spre deosebire de fructe şi legume, mierea are o cantitate infimă de fibre alimentare“.
    Şi care e problema. Mierea nu e făcută să o mănânci cu polonicul. Mierea e făcută să îndulcească alte alimente. În ayurveda, medicina străveche indiană, se recomandă 1-2 linguriţe pe zi. La cantitatea aceasta nu are importanţă dacă are sau nu fibre alimentare. Cât despre conţinutul în vitamine şi mai ales minerale cred că e nevoie să ne mai documentăm.

    Altă afirmaţie: „Mierea este echivalentul laptelui sau al ouălor în acest aspect.“.
    Total greşit. Pentru producerea laptelui şi ouălor animalul şi respectiv pasărea DIGERĂ HRANA care astfel trece în sângele ai pentru a fi produs laptele şi respectiv ouăle.
    Producerea mierii are un cu tot „traseu“. Albina colectează nectarul în „guşă“ unde îi adaugă unele enzime apoi o pune în faguri unde o ventilează până ce apa se evaporă suficient apoi căpăceşte fagurele respectiv. Din acest punct de vedere mierea e un produs vegetal deoarece NU e digerat şi absorbit în organismul albinei. Cel puţin asta e părerea mea.

    Altă afirmaţie: „Apicultorul nu iubeşte albinele.“
    De ce eşti aşa de sigur şi tranşant?
    Punem pariu că sunt mult mai mulţi ţărani care nu-şi iubesc ceapa, morcovii etc., decât apicultori care nu-şi iubesc albinele.
    Nu sunt apicultor, dar cunosc mulţi apicultori şi am crescut la ţară, deci nu vorbesc din auzite.

    Altă afirmaţie: „Dacă e considerată prea costisitoare îngrijirea albinelor peste iarnă, acestea sunt omorâte.“
    Nu trebuie să fi apicultor ca să-ţi dai seama că aceasta e o tâmpenie.
    Dacă toamna le omoară, de unde mai are altele primăvara ca să culeagă mierea? Nu ţi-ai pus întrebarea?
    Dacă unul sau mai mulţi stupi sunt slabi şi nu au şanse de supravieţuire peste iarnă sunt unificaţi cu alţi stupi pentru ai întări.

    Altă afirmaţie: „Reginei i se taie aripile, pentru a nu părăsi stupul.“
    Vezi dacă scrii fără să te documentezi. O matcă trăieşte 2-3 ani şi părăseşte stupul doar din două motive:
    1: Împerecherea. O matcă se împerechează o singură dată în viaţa ei şi aceasta are loc în zbor.
    2. Roirea.
    Nici un apicultor întreg nu mutilează o matcă tăindu-i aripile deoarece există riscul să fie omorâtă de albine şi înlocuită cu alta.

    Altă afirmaţie: „apicultorul poate dilua şi altera mierea în fel şi chip, fără a fi uşor detectat.“
    Nu-i chiar aşa, dar cel mai sigur e să-ţi cauţi un apicultor de încredere, nu te obligă nimeni să o iei din supermarket.

    Altă afirmaţie: „Acum 15000 de ani, omul a găsit o variantă mai puţin crudă de a obţine mierea. Albinele au fost domesticite, deci n-au mai fost omorâte, doar ţinute în sclavie.“
    O ho hoooooo!….
    Dacă ar fi să ai dreptate înseamnă că noi trăim acum prin anul 17000 (şaptesprezece mii). De ce spun asta?
    Conform wikipedia: „În anul 1814 este construit în Rusia de către Procopovici primul stup cu rame mobile“.
    Deci până la 1814 stupii erau de fapt nişte coşniţe din nuiele în care erau puse roiurile de albine capturate de apicultor. Recoltarea mierii implica omorârea tuturor albinelor din respectivul stup. Deci de abia după 1815 a fost posibilă recoltarea mierii fără omorârea albinelor, nu acum 15000 de ani cum spui tu.
    Singurele produse apicole care se obţin prin omorârea larvelor, nu a stupului, sunt apilarnilul (prin omorârea larvelor de trântor) şi lăptişorul de matcă (prin omorârea larvelor care vor deveni mătci).

    Şi în final o întrebare retorică: de ce crezi tu că e mai moral să mânci curmale, fie ele şi cultivate eco, dar ambalate în plastic şi transportate peste mări şi ţări, cu toată poluarea de rigoare, decât să consumi mierea obţinută din „exploatarea“ albinelor din apropierea casei ?

    • Calin Cyfer spune:

      Mulțumesc că ai citit și că ai făcut un comentariu atât de amplu.
      Să le luăm pe rând 🙂
      Tu spui că apicultura e de fapt o „colaborare” între oameni și albine. Adică ele ne dau miere, polen, propolis, venin, etc… ne polenizează recoltele, iar în schimb noi le oferim… „protecție”? Chiar crezi că au nevoie de protecția noastră? Milioane de ani s-au descurcat singure, acum brusc au nevoie de protecția omului? Și chiar dacă ar fi așa, nu e prea puțin? Nu e o afacere cam proastă pentru ele? 🙂
      Pe aceeași logică, putem spune și că sclavii au nevoie de stăpânii lor, care le oferă protecție. E de fapt o colaborare între ei, stăpânii nu îi exploatează.
      Nu intenționez să duc această discuție în afara contextului raw vegan. Dacă ești raw vegan, putem discuta, altfel nu are nici un rost. Oricine e liber să mănânce orice pe planeta asta, judecând după propria sa conștiință.
      Un aliment sărac în minerale rămâne la fel, chiar dacă e consumat cu polonicul sau cu lingurița.
      Am spus că mierea este echivalentul laptelui și al ouălor în contextul în care obținerea mierii presupune exploatarea unui alt animal, sau „colaborarea cum îi zici tu”. N-are a face că se digeră sau nu de animal.
      Despre tăiatul aripilor reginei poți căuta pe google. E plin internetul de detalii pentru apicultori despre cum să tai aripile reginei. De ce ar exista aceste detalii dacă nu este practicată treaba asta? Un apicultor a comentat pe FB, spunând „nu am tăiat aripile matcii”. Deci nu neagă că procedura în sine ar fi o invenție de-a mea, ci spune că el nu a făcut asta.
      Despre domesticirea albinelor apar detalii în Egipt, aproximativ acum 4500 ani, dar eu zic că acest proces s-a întâmplat mai devreme.
      Despre moralitatea alegerii între exploatarea albinelor și poluare, e greu de răspuns, greu de cuantificat. Fiecare alege ce simte că e mai bine. Oricum, dacă mănânci 500g de curmale poate fi considerată o masă, adică ai un aport important de nutrimente. Dacă vei consuma 500g de miere, ai doar niște urme de micro-nutrimente. Nu prea se pot compara, cele două, adică să alegi una în detrimentul celeilalte pentru a fi… eco 🙂

      • Marcel spune:

        Da hai să le luăm pe rând:

        „Milioane de ani s-au descurcat singure, acum brusc au nevoie de protecţia omului?“

        Şi oamenii au trăit zeci de mii de ani în grote, şi ar putea continua aşa dar s-au mutat….

        Da, albinele s-ar descurca încă multe milioane de ani fără ajutorul nostru, dar tor mai comod şi mai sigur e un stup, decât o scorbură. Dacă nu ar fi aşa ai vedea prin păduri o grămadă de scorburi cu albine. Eu am 49 de ani, am circulat mult prin păduri dar nu am întâlnit nici o scorbură cu albine, în schimb la mine în sat sunt peste 300 de stupi. Oare de ce? Pentru că le e mai uşor în pădure.

        Şi încă ceva de când am coborât din pom sau am fost izgoniţi din rai (alege-ţi tu varianta) devenind agricultori, am devenit şi dependenţi de albine, măcar pentru polenizarea culturilor noastre agricole dacă nu pentru altceva.
        Şi cu cât suntem mai mulţi pe această planetă, şi mai ales cu cât sunt mai mulţi vegani cu atât mai mult avem nevoie de albine.

        O altă aiureală, că altfel nu pot să-i spun:
        „Nu intenţionez să duc această discuţie în afara contextului raw vegan. Dacă eşti raw vegan, putem discuta, altfel nu are nici un rost.“

        Şti ce e asta o atitudine sectară pe care am mai întâlnit-o şi la alţii raw vegani. Adică dacă nu eşti din secta noastă şi nu eşti de acord cu dogma noastră, nici nu stăm de vorbă cu un păgân ca tine.
        Păi dacă ai argumente valide ai putea sta de vorbă cu oricine e dispus să înveţe, dar nu ai.

        Altă afirmaţie:
        „Despre domesticirea albinelor apar detalii în Egipt, aproximativ acum 4500 ani.“
        Şi ce dacă. Până în anul 1814 albinele erau tot atât de domestice, precum sunt urşii de la grădina zoologică.
        Dacă te documentai înainte de a scrie, ai fi aflat că până atunci oamenii prindeau roiurile sălbatice, le puneau în nişte coşniţe căptuşite cu lut, iar când voiau miere omorau stupul.
        Asta numeşti tu domesticire ?

        Şi cam atât, că a început să mă plictisească subiectul.

        • Calin Cyfer spune:

          Marcel, apreciezi că vrei să structurezi problema pe foarte multe planuri, tocmai în ideea de a contrazice cât mai multe din spusele mele, dar în felul ăsta ne îndepărtăm de miezul problemei.
          Până acum nu s-a stabilit o comunicare cu albinele, ceea ce înseamnă că ele nu au fost întrebate dacă sunt de acord cu această „colaborare” cu omul, așa cum o numești. Asta înseamnă că noi comitem un furt la adresa lor. Le luăm produsele pe care ele le produc pentru ele, nu pentru om. Acest furt este miezul problemei. Restul sunt detalii.
          Firește, poți considera că acest act, nu este un furt, că noi oamenii, specia superioară și inteligentă, avem acest drept. Avem dreptul să recoltăm miere, să tăiem gâtul porcilor, să mulgem vacile și să electrocutăm anal vulpile pentru blană. Dar atunci discuția devine mult mai amplă și iese din contextul vegan. Nu mă sperie discuția și nici nu fac parte dintr-o sectă închisă, dar mi se pare că e mult mai amplă decât discuția cu albinele. Și-așa polemizăm pe câteva pagini despre albine, dacă intrăm și în etica vegană, e prea mult.
          Articolul meu se numește „fără miere”, dar implică „fără miere pe masa omului și în alimentația lui”, nu fără miere pe planetă, adică fără albine, cum vrei să implici. Înțeleg foarte bine că e nevoie de polenizare, dar atunci ce-ar fi ca apicultorul să devină doar o persoană care are grijă de stupi, dar nu recoltează mierea?

    • Laura spune:

      Uite o analiza mult mai pertinenta ce merita cu adevarat sa fie publicata pe un blog. Felicitarile mele, Marcel! Chiar stii despre ce vorbesti si o faci amplu, obiectiv si realist.

    • Marius spune:

      Marcel, sunt zone ale globului unde albinele traiesc in ”casele” lor facute din ceara si saliva lor. Acestea sunt in copaci tocmai ptr a se proteja de pradatori. Omul insa ajunge la stupul natural si cu ajutorul fumului le ametesc si le fura mierea. Curios este cum acestia suporta intepaturile albinelor salbatice. Albina nu este dresata, este doar ghidata. Mierea domestica contine zahar procesat, turnat chiar de stupar.

  13. Panda spune:

    Ok, deja o dăm în exagerare cruntă. Fără supărare. Nu-mi vine să cred ce minunăţii am citit mai sus. Se împlinesc 2 ani de când mi-am schimbat stilul de viaţă, alimentaţia, şi de atunci mă informez încontinuu, însă asemenea informaţie stupidă nu am mai întâlnit. Mierea este extraordinară, la fel şi propolisul, polenul (mai ales cel crud). M-am VINDECAT cu ajutorul lor, vă spun cât pot de sincer. Nu ştiu în ce măsură sunt tratate albinele în marile firme apicole, însă eu cunosc persoanele de la care cumpăr produsele şi sunt într-adevăr mari iubitori şi pasionaţi de ceea ce fac şi de albinele lor.
    În sfârşit, nu vreau să conving pe nimeni de nimic, dar nu pot să mă abţin când văd informaţii eronate, culese de pe nu ştiu unde şi împrăştiate pentru a fi mai apoi crezute de persoanele mai puţin informate.
    Mulţumesc.

    • Calin Cyfer spune:

      Ce anume e eronat, că nu se înțelege din mesajul tău.
      Repet, nu contest că mierea, mai degrabă propolisul și polenul ar putea avea capacități de vindecare. Articolul meu vorbește despre folosirea mierii în mod obișnuit, pentru alimentație.
      Să spui că te-ai vindecat cu ajutorul mierii în contextul articolului de mai sus e ca și cum eu aș face un articol împotriva antibioticelor, iar unul vine și spune că s-a vindecat cu ajutorul lor 🙂

  14. caprituss spune:

    ouălor, Călin, ouălor, prentru că zicem casă – case – casele, nu caselele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Abonează-te: rss | email | twitter | facebook | +