Cyfer : Color : Cuprins

Mecanismele poftelor – partea I

Acest articol este pentru aceia care au făcut o schimbare în stilul alimentar, eliminând câteva tipuri de alimente, care au înțeles că sunt nocive, și adăugând altele mai sănătoase. Nu contează motivele acestei schimbări. Acestea pot fi pur științifice, religioase, etice sau poate apreciază un individ cu rezultate foarte bune pe acel stil. Schimbările pot fi minore (tranziția către vegetarianism, eliminând carnea) sau majore (trecerea la raw veganism, eliminând orice aliment gătit și/sau de origine animală). Majoritatea acestor oameni se găsește la un moment dat în ciudata postură de a se întoarce ocazional, temporar sau definitiv la alimentele la care a renunțat. Cum și eu m-am lovit de aceste probleme, am analizat foarte atent ce se întâmplă cu mine atunci când fac aceste alegeri. Am să încerc să despic firul în patru în acest articol și poate concluziile și sugestiile mele pot ajuta pe cei cu probleme similare.

dezlegari

Motivele pentru care facem alegeri alimentare proaste, discordante cu ce am decis că este bun și etic să mâncăm, se pot împărți în două mari categorii: fizice și mentale. Dar pentru că mintea este cea care face până la urmă alegerea, totul se întâmplă în plan mental.

Mâncărurile proaste la care tocmai s-a renunțat, au două caracteristici:

În timp, devenim dependenți de aceste efecte. Chiar dacă am înțeles că acele alimente sunt nocive pentru noi, tot ne vom întoarce la ele. Mintea trebuie doar să găsească un truc, niște motive serioase pentru a le consuma din nou. În acest articol vorbesc despre motive fizice.

Detoxificare – Autovindecare

În acest caz, ne simțim rău, avem un disconfort fizic la puțin timp după schimbare (zile, săptămâni) și concluzia este că din cauza noului stil alimentar, au apărut niște slăbiciuni în organism, niște carențe. Atunci decizia logică e să revenim la vechiul stil alimentar, care de bine de rău, mergea.

Această concluzie e total greșită. În corp nu pot apărea carențe atât de rapid. Organismul nostru s-a adaptat în timp pentru a rezista în condiții de foamete cumplită. Aveți exemple peste tot în acest sens: oameni care postesc 40, 50, 90 de zile; oameni care au supraviețuit în închisori într-un regim alimentar extrem de sărac; oameni care sunt vegetarieni de la naștere; oameni care sunt vegani de 30 de ani. Noi ca specie n-am fi ajuns până aici dacă după câteva zile fără mâncare am fi avut slăbiciuni în organism.

Și totuși, unii scot carnea din alimentație pentru câteva zile și apoi spun că se simt extrem de slăbiți. Se văd nevoiți să renunțe la vegetarianism. Chiar dacă au o serie de exemple de oameni care se simt foarte bine fără carne, explicația pe care și-o oferă e că nu toate organismele sunt la fel, iar pentru ei e clar că nu merge. Dar, dacă nu e așa, oare ce se întâmplă?

E vorba de digestie. Energia folosită pentru a digera mâncarea este cunoscută sub numele de efectul termic al hrănirii. Proteinele au cel mai mare efect termic: 30%. Asta înseamnă că atunci când mănânci 200 de calorii din piept de pui, de 60 de calorii e nevoie doar pentru digestie. Eliminând carnea și înlocuind-o cu o hrană mai ușor de digerat, corpul va avea mai multe calorii și mai mult timp la dispoziție.

Organismul nostru are mecanismele proprii de autovindecare. Acest proces are loc tot timpul și este mai pronunțat atunci când suntem în perioade de odihnă fizică, inclusiv digestivă. În exemplul de mai sus, cei care au renunțat la carne, au amplificat fără să vrea mecanismele de vindecare și acest proces doare. Durerea ne extenuează fizic, dar și mental și primul impuls e să facem ceva s-o oprim. Din păcate mulți aleg oprirea acestei stări de slăbiciune, revenind la obiceiurile alimentare vechi, pe care din motive întemeiate le-au eliminat la un moment dat. Odată cu revenirea, corpul se vede nevoit să-și reia activitatea intensă cu digestia și să oprească/încetinească procesul de vindecare.

Carențe de minerale și vitamine

Tot la motive fizice intră posibilele carențe de minerale și vitamine. Această temere apare de obicei după o perioadă mai lungă pe noua dietă. Apar niște simptome care sunt interpretate în acest sens. Această interpretare poate fi corectă, dar în orice dietă care are o vechime mai mare de câțiva ani, se știe în ce zone pot apărea probleme.

De exemplu, este în general acceptat că veganii trebuie să suplimenteze cu vitamina B12 și vitamina D. În ziua de azi, nu e mare lucru să afli asta și să iei măsuri. Dacă motivele tale de a fi vegan sunt serioase, n-ar trebui să renunți la acest stil de viață, doar pentru că trebuie să iei o pastilă/două de B12 pe săptămână și 2-3 picături de Vitamina D pe zi.

Probleme de sănătate

Dacă apare o problemă de sănătate după ce am schimbat regimul, este cel mai convenabil să punem asta pe seama dietei noi, deși este complet eronat în 99% din cazuri. În acea perioadă de detoxificare, durerile se amplifică în zona organelor problematice, pentru că acolo are loc un proces de vindecare. Apar apoi simptome care în mod normal aparțineau regimului de viață precedent, dar care acum sunt amplificate de reparații și nu de mâncărurile pe care le consumam.

Un aspect distractiv este acela că în timpul detoxificării mele după trecerea la raw veganism, citeam despre toate aceste simptome și ce ar putea însemna. Vedeam acolo că am posibile boli dintre cele mai sinistre și printre remedii erau de fiecare dată: „mănâncă mai multe fructe și legume crude”.

Concluzii

Problemele strict fizice sunt ușor de rezolvat. Orice stil alimentar popular vine cu o documentație suficientă. Citită cu atenție, aceasta poate oferi celor care se află în dificultate răspunsul la aproape orice problemă despre

Interpretate într-un mod ignorant, problemele fizice duc direct la renunțarea la noul stil alimentar, iar pentru alții, care decid să nu renunțe din prima, ele devin muniție în logica viitoare a minții de a justifica poftele ce apar.

Continuarea în partea a 2-a



18 răspunsuri la “Mecanismele poftelor – partea I”

  1. În opinia mea, toate problemele sunt legate de mental, INCLUSIV SINTEZA A ORICE. Există o argumentaţie 100% ştiinţifică, dar e nevoie de cunoştinţe de structura atomului, orbitali, procese barionice, etc.
    Ideea este că GĂINA SINTETIZEAZĂ CALCIU PRIN TRANSMUTARE. Omul, poate face ORICE sinteză tot prin TRANSMUTARE.
    Toate teoriile astea stupide cu deficienţele, sunt tipare mentale ale lumii medicale care e îngrozită de perspectiva şomajului etern şi ca atare, luptă din răsputeri să combată orice atitudine „centrifugă”. Vezi secvenţa „Matrix simulator” din film.
    O să citesc şi restul articolelor.
    Eu am făcut un film de 2 ore în care am povestit ce fac şi am vorbit despre tiparele mentale şi Realitatea proprie. E pus pe YouTube, pe canalul meu (serbansvideo).

    • Sorin spune:

      Buna Serban,

      Spui lucruri foarte interesante. Imi trimiti te rog un link catre un site stiintific cu transmutarea calciului?

      Multumesc anticipat!

  2. Teo spune:

    Salut Calin, te urmaresc cu entuziasm de ceva timp si abia astept sa mai scrii cate ceva. M-am lasat de carne de jumatate de an iar de lactate de vreo 2 luni. Transformarea incep sa o simt din ce in ce mai bine 🙂 Inca sunt in tranzitie si deja mi-am propus sa mananc raw vegan macar 50% cu speranta de a ajunge la 100% cat mai repede.
    Am o nedumerire si as vrea sa imi raspunzi: eu sunt un „pofticios ” de legume mult mai mare decat de fructe. Incerc sa echilibrez dar legumele le consum in proportie de 80% din dieta vegana. Poti sa scrii un articol in care sa ma lamuresti care parte e mai buna si de ce? Inca sunt in stadiul de informare si de asimilare a tot ce tine de raw veganism.
    Tu de ce ai ales sa fii frugivor intr-o proportie asa de mare ?
    Multumesc anticipat, Teo.

  3. […] să mâncăm orice aliment, atunci când consideră că este o chestiune de supraviețuire. În prima parte am vorbit despre decizia noastră conștientă de a mânca ceva nesănătos, atunci când […]

  4. […] discutat în prima parte despre motivele fizice pentru care decidem să abandonăm ocazional, temporar sau definitiv […]

  5. Crok spune:

    Eu am alta problema. Incerc sa elimin produsele lactate si ouale din alimentatie, si incet incet vreau sa renunt la paine si produse cu gluten. Inainte mesele mele constau in principal in supe de legume in care puneam niste smantana, sau ceva mancare de legume cu smantana sau branza. Si foarte multa paine. De cand mananc doar cate o feliuta subtire la o masa (sunt in perioada de tranzitie), mi se face foame foarte des. Niciodata nu am fost prea atrasa de dulciuri, asa ca pentru mine o masa cu fructe nici macar nu e mancare. E doar o gustare in asteptarea unei mese adevarate. Daca mi-e foame si mananc o banana mi-e si mai foame dupa ce o termin. Ce mai… sunt intr-o stare continua de foame si nesatietate, si mancarurile nici nu ma mai atrag fara smantana cea de toate zilele. Oricum am probleme cu pofta de mancare si sunt cam slaba, mi-e teama ca trecerea asta o sa-mi distruga si putinul apetit pe care il am, desi momentan sunt intr-o continua agitatie din cauza foamei aproape permanente. Ai vreo idee?

  6. Sara spune:

    Sunt de acord ca organismul are nevoie de toate vitaminele si mineralele – lipsa de B12 cauzeaza anemie si afecteaza sitemul nervos in timp ce deficitul de vitamina D are drept consecinta osteomalacia.

    Problema este ca studiile arata cum consumul indelungat al suplimentelor de sinteza – adica tot ceea ce se gaseste la farmacie – creste riscul aparitiei cancerului (sunt si cateva studii care promoveaza folosirea suplimentelor, dar sunt putine si par mai degraba strategii de marketing).

    Iar in conditiile in care nu exista surse de B12 si vitamina D in alimentatia vegana vorbim deja de o suplimentare a lor pe termen nedefinit, ceea ce este foarte mult.

    Pana la urma nu e de mirare faptul ca suplimentele obtinute din surse naturale sunt sanatoase, in timp ce suplimentele de sinteza sunt periculoase. La fel se intampla si cu fructele si legumele crescute in conditii naturale, spre deosebire de cele crescute cu diversi produsi chimici.

    Cred ca aici ar trebui tinut cont si de sfatul doctorlui pentru a se identifica solutia cea mai buna pentru ca organismului sa nu-i lipseasca nimic.

    Din punctul meu de vedere este de preferat sulimentarea de origine naturala, chiar daca asta inseamna ca din cand in cand sa mai adaugi niste somon (care contine atat B12, cat si vitamina D), sau eventual fructe de mare (B12) si stat mult la soare (D).

    Probabil ca variantele astea nu vor placea prea tare celor care au ales un regim 100% vegan, dar nici alternativele nu sunt in regula (suplimente sintetice, sau deficit). Oricum privesti lucrurile exista un risc, iar pana la urma totul se reduce la a-l alege pe cel mai mic.

    • Calin Cyfer spune:

      Da, să știi că și eu, căutând naturalul în tot ceea ce fac, mi-am propus că dacă va fi nevoie să suplimentez pe această dietă, o să mănânc puțin somon pentru B12 și D.
      În ceea ce privește vitamina D, aici în România nu ai cum să o produci din octombrie până în martie, iar din elemente de origine animală nu iei chiar câtă ar trebui. Cel mai bine e să faci rezerve bune, stând toată vara la soare. Eu am suplimentat puțin iarna trecută, dar apoi am uitat să mai iau. Nu făcea nicio diferență. Pe de altă parte, vitamina D ajută la fixarea calciului, iar dacă ai o alimentație alcalină, cum e cea raw vegană (făcută cu cap), problemele la calciu nu sunt atât de mari cum sunt pe dieta standard, extrem de acidă, deci și nevoia de vitamina D ar trebui să fie mai mică.
      În ceea ce privește B12, am mai spus, părerile sunt împărțite. O minoritate crede că nu e necesar să suplimentezi. Eu deocamdată testez apele și nu suplimentez.
      Somonul de care zici, are alte probleme. E infestat cu mercur și cine știe în ce condiții e pescuit… nu mă atrage.
      Logica mea e următoarea: Dacă la 28-30 de kg de mâncare pe care le bag în mine pe săptămână, mai pun 20 de picături de vitamina D și o pastilă de B12, chiar dacă acestea ar fi otravă, nu mi se pare o cantitate pe care corpul meu nu ar putea să o anihileze, deci nu cred că ar putea face atât rău pe cât se crede. Așa că prefer, dacă va fi să suplimentez, să o fac pe cale artificială, decât să mai omor alte ființe doar pentru aceste două vitamine.

      • Crok spune:

        Hei, de ce spui ca din octombrie pana in martie nu ai cum sa produci vit. D? La urma urmei ea se produce la soare, nu la caldura. Si soare e si iarna, chiar daca e frig.

  7. Crok spune:

    @Alina Din cartea lui Michel Odoul, „Spune-mi unde te doare”: PELADA / CADEREA PARULUI
    Pelada este pierderea parului, pe regiuni intregi. Pelada simbolizeaza pierderea radacinilor. Suntem in prezenta unei persoane care traieste o mare tulburare, bulversare, un soc mare al vietii. Impactul este acela, constient sau nu, al resimtirii unei pierderi a convingerilor sau a bazelor vietii. Atunci cand pelada atinge parul, e vorba de o pierdere a radacinilor, a amintirilor profunde a persoanei. Referintele si convingerile importante au fost zdruncinate.
    Atunci cand este atins perisorul, ne vorbeste de protectia nostra in raport cu lumea exterioare, care nu mai e atat de puternica cat si de anumite convingeri.
    E nevoie sa se ofere mijloace de evacuare a socului si sa se scada presiunea interioara. E si oportunitatea de a se construi alte convingeri, referinte sau obiceiuri de a gandi, in deosebi in domeniul care a fost afectat.

  8. Paul Melinte spune:

    Salut, Calin!
    De aproximativ 6 luni sunt intr-o continua tranzitie.
    Mi-am schimbat stilul alimentar ajungand sa am o dieta in proportie de peste 95% vegana si probabil ca voi ajunge in scurt timp la 100% ( mai consum foarte rar oua si cam atat ).
    Am slabit aproape 22 de kg.
    Nu mai beau cafea, in schimb am inceput sa beau zilnic ceai verde cu lamaie.
    Duminica trecuta am reusit sa termin primul meu maraton in 4 ore si 42 de minute, desi m-am considerat intodeauna un antitalent la sport( eram ultimul ales in echipa de fotabal, iar la bac am preferat sa mai invat o materie decat sa dau la sport ).
    Referitor la subiectul aticolului, concluzia la care am vrut sa ajung cu aceasta lunga descriere laudaroasa 🙂 : desi cred ca poftele pot avea anumite cauze fizice si pot semnala unele deficiente pe care nu stim inca sa le acoperim, cred ca in proporie de peste 80% sunt doar de natura psihica ( asa cum sunt in gemeral toate „problemele” ) si cu perseverenta, rabdarea si constinetizare a ceea ce gandim vor disparea in timp.
    Spun asta si din perspectiava unui fost fumataor inrait( 2 pachte/zi ) care a renuntat intr-o zi fara sa-i mai fie pofta vreodata, doar datorita faptului ca a inteles ca mintea este slujitorul nostru si nu invers, deci va face orice ii sugeram cu credinta.
    Si apropo de deficiente, citesc acum „Studiul China”, iar autorul spune ca nu crede ca ar trebui sa luam pastile pt. diferite deficiente ci sa incercam sa ni le procuram prin hrana. Ce crezi de asta?
    Astept cu interes si partea a doua. 🙂

    • Calin Cyfer spune:

      felicitări pentru schimbările făcute și pentru maraton 🙂
      Referitor la Studiul China, Campbell recomandă suplimentare pentru B12 și vitamina D (în timpul iernii în zonele temperate). Pe astea nu ai de unde să lei iei din dieta Vegană. B12 e un subiect controversat. Sunt câțiva în lumea vegană care susțin că nu e nevoie de suplimente și că organismul are capacitatea de a-și regla rezervele, dar acești câțiva sunt puțini. Eu încă nu suplimentez la B12. Vitamina D voi lua iarna asta. În rest, da, este normal să-ți iei toate mineralele și vitaminele din alimente întregi, nu din chestii rafinate.

  9. Vlad spune:

    Gand la gand cu bucurie. Am publicat si eu de curand cateva raspunsuri la intrebari pe care le-am primit de-a lungul timpului despre ce trebuie sa facem la nivel mental pentru a putea sustine pe termen cat mai lung un stil de alimentatie sanatos si am impartasit acolo din ce am studiat si aplicat. Imi place articolul tau. Felicitari!

  10. Alina spune:

    Foarte interesant articolul, aștept continuarea! Dar daca tot suntem la capitolul carente datorate schimbării modului in care ne alimentam, am si eu o problema! Sunt vegana de aproape trei ani, iar pentru mine aceasta schimbare a fost ca o revelatie! Am observat de-a lungul timpului schimbări fizice si mentale extraordinare si m-am îndrăgostit efectiv de acest mod de viața. Insa acum aproximativ un an a început sa-mi cada foarte tare parul- atunci am bănuit ca stresul ar fi cauza( am trecut printr-o perioada mai dificila ). Am facut diverse tratamente externe, am început sa iau suplimente cu B12, la analize nu mi-au ieșit carente majore, dar parul continua sa-mi cada … Sugestii???

    • Calin Cyfer spune:

      din păcate n-am un răspuns. Din ce am auzit, părul cade în urma unui șoc, iar apoi crește la loc. Eu nu am avut probleme cu căderea părului. Bine, eu mă rad în cap, dar barba mi-o mai las să crească, e parcă mai deasă decât înainte și crește mai repede. Părul de pe corp, la fel, parcă e mai mult și trebuie să-l tund mai des. 🙂 Eu sunt raw vegan și am aproximativ 2.5 ani vechime, deci ar fi trebuit să încep să am probleme deja (dacă ar fi fost să am o experiență similară cu a ta)… dar totul merge bine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Abonează-te: rss | email | twitter | facebook | +