Cyfer : Color : Cuprins

De ce?

Ții minte când erai mic? Puneai tot felul de întrebări despre lumea asta. Îi stresai pe cei mari. Întrebările tale erau deranjante. Nici ei nu știau răspunsul. Pentru ei, majoritatea conceptelor zăceau în minte ca niște obiecte de mobilier suprarealist și inutil. Cineva le pusese acolo una câte una și mintea a devenit aglomerată. Mobilarea a fost obligatorie. Utilitatea înțeleasă doar parțial.

Și cea mai deranjantă întrebare era „de ce?”, mai ales o serie de „de ce?”-uri. Unii rezistau doar la un „de ce?”, alții rezistau la două. Câțiva mai metodici rezistau chiar la mai multe, dar în cele din urmă se blocau și ziceau pas, folosind universalul „așa…”. „Pentru că așa stă treaba”.

cyfervlad

Anii au trecut și ai acceptat ca acele concepte pe care nu le-ai înțeles, sau a căror origine era neclară, să-ți populeze mintea și s-o aglomereze inutil. Acum nu mai ai pe cine să întrebi „de ce?” pentru că se presupune că știi deja de ce. Singurul care poate răspunde la această cruntă întrebare ești doar tu. E momentul să te întrebi de ce, și în acest fel, să-ți faci curat prin minte. Să arunci ce nu e necesar, apoi să ștergi praful și să speli pe jos.

Alege o poziție confortabilă. Respiră adânc și pune întrebarea „de ce?”. Răspunde direct, simplu, ca pentru un copil. Nu fi sofisticat. După ce ai reușit să răspunzi la prima întrebare. Continuă. Întreabă din nou „de ce?”. Curaj! Ai puțintică răbdare cu copilul din tine.



Abonează-te: rss | email | twitter | facebook | +