Cyfer : Color : Cuprins

De ce m-am mutat la tropice?

Plecarea mea la tropice a luat prin surprindere pe mai toată lumea. După momentul firesc de uluială, au venit și întrebările normale: „de ce pleci?”, „ce-o să faci acolo?” și „de ce la tropice?”. Răspunsul este simplu: E un cadou pentru corpul meu. Merită asta după ce l-am abuzat atâția ani.

2013-06-09-541

Începând cu 2011, când am schimbat regimul alimentar, devenind raw vegan și apoi frugivor, am citit foarte multe cărți și materiale despre alimentație, sport și sănătate în general. Cu cât citeam mai mult, îmi dădeam seama în ce stare precară trebuie să-mi fie corpul. Nu aveam boli grave, dar sistemul imunitar îmi era la pământ. Răceam de câteva ori în fiecare iarnă. Stomacul îmi era în pioneze și doctorul de familie îmi prescria pungi întregi de pastile, care n-aveau nici un efect. În final mi-a apărut zona zoster după un turneu lung și stresant. Corpul era atât de slăbit încât prima oară când am încercat să meditez în semi-lotus la Templul Zen, am leșinat.

Cum ar fi putut să fie în altă stare organismul, dacă în atâția ani l-am tratat cu o totală indiferență? Regimul meu alimentar era bazat pe mâncare procesată. Dimineața mâncam gaufre sau turtă dulce. La prânz îmi cumpăram vreo 5-6 covrigi calzi, cu mac și sare. Seara îmi abuream niște legume congelate și carne de pui. Ziua se termina cu vreo 2L de bere. 3 căni de cafea pe zi erau minimul. Singura mișcare pe care o făceam era să-mi car amplificatorul de 40kg din casă până la mașină și de la mașină până la club. În rest stăteam pe scaunul de la birou sau în cel din mașină. În turnee, situația se înrăutățea. Nopți nedormite, ore multe de condus, și o cantitate mult mai mare de cafea și junk erau necesare. Eram un fumător pasiv înrăit. În 2010 de exemplu, am avut aproape 100 de concerte, majoritatea fiind desfășurate în cluburi pline de fum.

_DSC6000

Am început un proces de recondiționare a organismului prin schimbarea regimului alimentar și prin sport. Am încercat să-i ofer cât mai mult aer curat. Am profitat de aproape orice pauză să merg în parc sau pe munți și am refuzat să mai cânt în locații în care se fumează. Mutarea la tropice este o continuare a acestui proces.

Noi oamenii am evoluat la tropice. Am părăsit aceste locuri relativ recent. Din această cauză, mediul tropical pune cel mai puțin stres pe organism. Aici abundă alimentele pentru care suntem cel mai bine adaptați: fructe dulci și proaspete. Corpul poate produce vitamina D pe tot timpul anului, prin contactul cu soarele. Temperatura este constantă și confortabilă. Ziua și noaptea sunt tot timpul egale (12 ore), ideal pentru refacerea somnului, respectiv a glandelor suprarenale.

Odată ce m-am hotărât să mă localizez la tropice, a trebuit să aleg unde anume. Erau doar 4 opțiuni viabile. America centrală, Africa, India/Sri Lanka sau Asia de Sud Est. America Centrală e cam departe de România și prețurile sunt mari. Africa e instabilă politic, singura țară cât de cât ok e Tanzania, dar mi s-a părut cam limitat să poți locui doar într-o țară. India mi se pare insalubră, dar Sri Lanka încă mă atrage, mai ales că tatăl meu a locuit acolo doi ani și a fost cea mai plăcută perioadă pentru el. Am ales până la urmă Asia de Sud Est pentru că toți parametrii: prețuri, curățenie, siguranță, dezvoltare sunt la un nivel acceptabil pentru mine. Zona este vastă și sunt opțiuni multe: Indonezia, Malaezia, Thailanda, Cambodgia, Laos, Myanmar, Vietnam sau Filipine.

În Asia de Sud Est îmi e foarte ușor să stau la ocean. Deși sunt din Brașov, sunt născut la Constanța și în copilărie, toate verile le-am petrecut la mare. Iubesc plaja, îmi place să înot și să stau la soare. Să pot face asta oricând pe parcursul anului este extraordinar.

2013-06-09-531

Acestea sunt motivele mutării mele la tropice. Sunt deja de aproape 3 luni aici și nu știu cât voi mai sta. Sunt liber să aleg orice continuare. Probabil o să mă întrebați: „bine, e clar că e mai bine pentru corp, dar familia, prietenii?”.  Cred că trebuie să ai grijă mai întâi de tine însuți, de mintea și de corpul tău. Deși asta ar putea să sune foarte egoist, nu e așa. Cum poți ajuta pe alții dacă tu ești o epavă? Când corpul tău abia poate să parcurgă câțiva metri sau când mintea ți-e acoperită de nori negri, cum pot beneficia cei apropiați de prezența ta? Cu ce le poți fi de folos?



Abonează-te: rss | email | twitter | facebook | +