Cyfer : Color : Cuprins

La piață în Cambodgia

Aici în Sihanoukville, m-am plasat strategic. Stau la câteva sute de metri de cea mai mare piață din oraș. Phsar Leu e uriașă. Se întinde pe două hale mari, plus multe tarabe în afara lor. E o piață khmeră tipică: haotică, murdară, întunecată și aglomerată. Nu se vând doar alimente. Poți găsi aproape orice: haine, bijuterii, genți de voiaj sau obiecte de uz casnic.

Intrarea în piață:
2013-07-24-204

În oraș sunt și piețe mai noi și curate, în special pentru turiști, dar eu prefer Phsar Leu pentru că sunt mai aproape de viața reală a localnicilor și bine înțeles, e și mai ieftină, dacă știi să negociezi. Absolut niciun obiect de vânzare nu are prețul afișat, așa că totul merge pe întrebate. Pentru că sunt farang (denumire standard în zona Asiei de Sud Est pentru străin), mi se oferă un preț mult mai mare decât cel normal. Calitățile mele de negociator sunt testate la maxim.

Chiar și în cadrul pieței, prețurile diferă considerabil. Tarabele din față, de la stradă, au prețuri mari. Cu cât intri mai adânc în piață, ajungi în zone din ce în ce mai dubioase și prețurile scad considerabil. În aceste zone nu prea ajung turiștii, iar lumea mă privește cu un amestec de curiozitate și admirație. Ochii lor sunt de obicei ațintiți către plase. „Ia să vedem, ce-a luat farangul”.

Deocamdată am învățat doar două cuvinte în limba khmeră: „bună ziua” și „mulțumesc”. Ar trebui să învăț și numerele, pentru că altfel ne înțelegem doar prin semne, degetele de la mâini, sau calculatorul de buzunar. Aproape niciunul nu știe engleză, măcar câteva cuvinte.

Tarabele din față:
2013-07-24-203

Tarabele din spate:
2013-07-24-210

În interior:2013-07-24-208

În interior:2013-07-24-207

Legume și găini vii (majoritatea animalelor sunt vii înainte de cumpărare).2013-07-24-209

Unul dintre locurile din care iau banane. Aici reușesc să negociez 3 calupuri la 3-4 lei.2013-07-24-215

Banane pentru gătit:
2013-07-24-219

Organizarea e cam haotică. Nu e ceva deosebit să găsești bijuterii lângă legume sau genți lângă fructe
2013-07-24-218

Găinile, peștii, crabii și alte vietăți marine sunt la mare căutare. Cantitativ depășesc fructele și sunt aproape de legume.
2013-07-24-214

Nu se folosesc scaune. Vânzătorii stau cocoțați pe tarabe, la nivelul produselor. Stau pe vine sau cu picioarele încrucișate. Mult mai sănătos pentru corp.
2013-07-24-217

Când vine ploaia devine dificil de mers printre tarabele de afară. Doamna din imagine e îmbrăcat într-o costumație tipică pentru femeile din oraș. Când mă plimb prin oraș am senzația că orașul e într-o petrecere în pijamale 🙂

2013-07-24-211

 

Câteva prețuri informative:
pepene 80 bani/kg
banane (cele mici) 2 calupuri x~20 bucăți – 4 lei
banane (cele scurte și groase) 3 calupuri x~20 bucăți – 3-4 lei
durian – 8 lei/kg
rambutan – 3 lei/kg
mangosteen – 3-5 lei/kg
soursoup – 4 lei/kg
custard apple – 3 lei/kg
roșii –  2.5 lei/kg
varză chinezească – 2.5 lei/kg (aici chiar are gust, spre deosebire de cea din România)
verdețuri – 2-3 lei/kg



4 răspunsuri la “La piață în Cambodgia”

  1. […] O piață frecventată de localnici, foarte mare și haotică. Piața este descrisă într-un articol separat. Plaja era la 3 km și mergeam pe jos sau cu o bicicletă pe care o închiriasem de la […]

  2. ROXA spune:

    multumesc mult.

    o sa incerc cu apa, desi… parca nu mi vine a crede ca o sa mearga … 🙂

    r

  3. ROXA spune:

    Buna,

    sunt foarte interesante articolele tale.

    Am trecut si eu printr o serie de regimuri, raw vegan, post negru, post cu sucuri vreo 2 luni de zile. Acum sa zicem ca sunt raw vegan cam 80-90%, si in rest vegan.

    Cel mai bine m am simtit numai cu sucuri filtrate, dar mi am zis ca nu pot trai toata viata asa si am incercat sa mai introduc elemente, ca sa maninc totusi si solid, dar sa nu mi reapara simptomele pe care le aveam cand eram doar vegetariana (minte incetosata, stari de somnolenta, balonari… etc)

    Am incercat si eu regimul asta numai cu fructe, imi plac la nebunie fructele, asa a fost dintotdeuna. Problema e ca la un moment dat ma ia un soi de ameteala – presupun eu ca de la prea mult zahar – si atunci nu mai tine, trebuie sa trec pe altceva. Si trec pe salate, dar nici ata nu e chiar suficient, simt nevoia de ceva mai consistent. In trecut mancam branza in momemtele astea, dar sunt foarte sensibila la lactoza, si ma resimt imediat, asa ca am hotarat sa incerc cu tofu de o vreme, macar sa fiu vegan. nu e ideal dupa mine, tofu e si el foarte procesat (poate ca e si fiert, nu stiu) dar e o solutie de compromis

    tu te ai confruntat cu problemele astea? (stare de rau de la multe fructe; nevoie de ceva mai consistent) ?

    ti as fi foarte recunoscatoare daca ai povesti un pic cu mine despre lucrurile astea. nu prea am cu cine ma sfatui, iti dai seama. chiar daca am destui prieteni vegetarieni, chiar si pentru ei, regimurile astea sunt extreme 😛

    eventual, daca crezi ca plictisim lumea pe aici, scrie mi pe privat

    mersi mult!

    r

    • Calin Cyfer spune:

      Bună, mulțumesc 🙂
      Da, și eu m-am mai simțit amețit în rare cazuri. Nu a fost prea des, așa că nu am dat importanță. Sunt câteva cauze posibile. 1. Deshidratare – posibil să fi fost prea multă fibră și prea puțină apă 2. prea mult zahăr în raport cu efortul depus (asta probabil ar necesita prea multă insulină pentru că zahărul nu are efectiv unde să intre) 3. prea multă grăsime, dacă mănânci multă grăsime în combinație cu dulciuri se întâmplă același lucru cu insulina. Mai e posibil să fi mâncat unele fructe necoapte, iar acestea sunt acide și necesită energie multă pentru digestie.
      Mi s-a întâmplat să am nevoie de ceva greu și am rezolvat cu … apă. De fiecare dată când am mâncat nuci sau semințe a fost și mai rău, așa că într-o zi am încercat să beau apă. A funcționat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Abonează-te: rss | email | twitter | facebook | +