Cyfer : Color : Cuprins

Refugiul Buddhist de la Suan Mokkh, episodul 7

Continuarea episodului 6.

Probabil sunteți curioși să aflați cu ce am rămas după această experiență. La ce mi-a folosit să stau 10 zile în niște condiții grele, încercând să-mi țin corpul în poziții dificile și să-mi urmăresc respirația. În acest episod voi vorbi despre învățăturile pe care le-am tras.

2013-06-30-130

Încă din start trebuie să precizez că sunt un începător în domeniu și cele scrise în acest articol trebuiesc luate ca atare. Unii își dedică luni sau chiar ani de zile pentru experiențe în astfel de refugii, iar câțiva chiar se călugăresc pentru a putea fi cât mai concentrați în demersul lor.

Există corp și există minte. Nu există un „eu”, un suflet sau o entitate peste ele, care să le urmărească. Atunci când încerci să-ți disciplinezi mintea, de fapt mintea încearcă să se auto-disciplineze

Mintea nu este multi-tasking. Este secvențială. Cu alte cuvinte, nu poți fi conștient că te pișcă un țânțar, că auzi o pasăre sau că în cap ți-a venit un gând în același timp. Aceste evenimente intră în contact cu mintea pe rând. Poate părea că totul se desfășoară în același timp, dar asta se întâmplă doar pentru că mintea e foarte rapidă.

În Anapanasati Sutta, Buddha le transmite călugărilor:
Acel călugăr:
Când expiră adânc, înțelege „eu expir adânc”; când inspiră adânc, înțelege „eu inspir adânc”.

Acesta este punctul 1 din meditația de atenție cu respirație. Practicantul trebuie să fie atent și să urmărească doar respirația. Această activitate are rolul de a focaliza mintea, dar se naște întrebarea: de ce atenția pe respirație?

2013-07-11-137

Între minte, corp și respirație există o cauzalitate. Oricine a făcut puțin sport, a remarcat că atunci când exercițiul devine mai greu, începem să respirăm din ce în ce mai intens. Respirația este rapidă, scurtă și aspră. Același lucru se întâmplă când corpul devine tensionat, iar dacă nu există factori externi care să-l tensioneze, mintea este cea care îl condiționează în acest fel. Astfel, respirația devine un parametru al stării corpului, iar atunci când medităm și mintea este concentrată pe respirație, este ca și cum s-ar uita în oglindă. Problema e că atunci când ne uităm în oglindă e ușor să ne menținem o anumită prestanță. Ce se întâmplă când mintea își pierde concentrarea și nu mai urmărește respirația?

Punctul 2 din Anapanasati Sutta:
Când expiră scurt, înțelege „eu expir scurt”; când inspiră scurt, înțelege „eu inspir scurt”.

Nivelul 2 e ceva mai greu, pentru că dacă respirația a devenit scurtă, înseamnă că deja mintea nu mai e focalizată. După un anumit contact, a plecat pe un fir și nu mai este în prezent. E posibil să se fi crispat și să fi condiționat și corpul în acest fel. Cât am stat în refugiu, am învățat să mă surprind din ce în ce mai des tensionat și cu respirația scurtă.

După mult antrenament, mintea devine din ce în ce mai focalizată și din asta rezultă satisfacția, apoi fericirea. Aceste două elemente condiționează mintea la fel cum mintea condiționează corpul, iar corpul condiționează respirația, dar asta e doar o presupunere a mea, pentru că încă nu am ajuns acolo. Am întrezărit doar satisfacția, prin gaura cheii.

2013-07-11-141

Inițierea interdependentă (dependent origination)
Atunci când mintea își pierde concentrarea în urma unui contact, un lanț întreg de evenimente se produce. Buddha le explică prin „inițierea interdependentă”, pe care el o consideră cea mai adâncă și importantă învățătură. A fost greșit înțeleasă și explicată după moartea sa. Unii au interpretat că acest lanț de evenimente se întâmplă pe parcursul mai multor vieți, dar de fapt, aceste evenimente se pot petrece în câteva minute și de câteva sute de ori pe zi.

Am vorbit în episodul 5 despre momentul contactului. Dacă acest contact este însoțit de ignoranță, acesta dă naștere la un sentiment orb. Din acest sentiment orb se naște dorința, din dorință, atașamentul, din atașament, devenirea, iar din devenire, nașterea. După naștere urmează îmbătrânirea și moartea. Conceptul de „naștere” este cel care a fost interpretat greșit. Nu este vorba de nașterea fizică, este vorba de nașterea ideii de „eu – al meu” în minte. Toată această avalanșă de evenimente se poate produce fulgerător în minte și are ca punct final suferința. Suferința duce la ignoranță și astfel, roata se mai poate învârti o dată.

2013-07-11-138

Mintea trebuie să fie atentă și vigilentă pe tot parcursul zilei în momentul contactului. Orice contact trebuie judecat înțelept și focalizarea redirecționată către respirație, cel mai solid parametru al corpului, implicit al minții.

Beneficiile acestei atenții sunt imense. În primul rând concentrarea. Mintea devine mult mai eficientă în a rezolva problemele. În al doilea rând corpul devine mai eficient. Mușchii sunt relaxați. Cantitatea mare de oxigen rezultată din respirația adâncă arde impurități și detoxifică organismul.

Episodul 8.



6 răspunsuri la “Refugiul Buddhist de la Suan Mokkh, episodul 7”

  1. hiqliving spune:

    Eu nu am ajuns nici macar sa-mi controlez respiratia, respir scurt si insuficient, si doar cand ma surprind, respir normal. In refugiu ai timp si conditii pentru asta, dar sunt curioasa cum gestionezi tu lucrurile in lumea reala.

    • Calin Cyfer spune:

      Bine înțeles că în lumea reală e mult mai greu, dar pentru asta sunt refugiile, pentru antrenament, pentru a avea niște condiții în care e mai ușor să te concentrezi. Dacă reușești să preiei cele învățate acolo și să le duci în lumea reală e perfect, dacă nu, trebuie să te întorci, să mai practici asta. Trebuie să încerci să te relaxezi, să respiri conștient și adânc, ori de câte ori îți amintești asta pe parcursul zilei. Trebuie să-ți formezi un reflex, să te întorci la respirație ori de câte ori simți că te-ai pierdut.

  2. armencea liana spune:

    Foarte interesanta experienta si crede ca trebuie ceva timp sa poti realiza asa ceva.Omul are atata potential de care nu stie si pecare nu si-l cultiva,avem inca multa ignoranta in noi si multi sunt preocupati de lucruri marunte care ne ocupa toatsa minte si nu mai este timp pentru lucrurile cu adevarat importante
    ]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Abonează-te: rss | email | twitter | facebook | +