Echipament

Chitară: Fender Stratocaster 1983

Sunetul meu pleacă de la o chitară Fender Stratocaster 1983. Este o chitară vintage cu toate cele trei particularitaţi : ton, rezonanţă, sustain, care dau oricărui instrument calităţile necesare pentru a suna bine.

“De ce chitara ta are doar un potenţiometru de ton şi mufa de jack în locul celuilalt ton, nu e un Fender adevărat, nu?”. Este o întrebare pe care o aud în mod frecvent. Tipul ăsta de Stratocaster a fost făcut în 1982-1983, chiar înainte ca producţia să se mute în Japonia. Într-o încercare disperată de a reduce costurile şi a salva compania, s-au realizat mici modificări, respectiv nu s-a mai făcut locaşul pentru mufă, aşa cum este el la un Strat clasic, ci a fost transferat în locul unui ton. A fost modificată şi locaţia arcurilor pentru tremolo, aceasta fiind acum în interiorul chitarei, acolo unde stau dozele. S-a produs un nou tip de tremolo, free-flyte. La chitara mea am înlocuit tremoloul cu un bridge fix.

După 7 ani, în care chitara a fost abuzată în sute de concerte, m-am hotărât să-i fac următoarele modificări/ajustări:
– taste noi;
– prăguș de grafit;
– adaptare jack-plate de tip stratocaster standard;
– ferules de tip telecaster (astfel încât corzile să fie prinse de corp și nu doar de bridge).
Aceste modificări au fost făcute de Florin Dobrescu .

Doze: Joe Barden S-Deluxe

Încă de la început, am folosit în această chitară doze Fender Custom Shop 54, probabil cele mai reușite doze de stratocaster. Am fost nevoit să le schimb pentru a nu depinde de calitatea curentului de la o locație de concert la alta. Joe Barden S-Deluxe sunt doze duble cu output de doză simplă. Sunt mult mai hi-fi decât CS54, dar o idee mai compresate.

Corzi: Nikel – Plain Steel

13,16,20(plain),32,42,54

Calitatea soundului final ţine foarte mult de cum iese el acustic din chitară, de tăria lui. Corzile mai groase preiau mult mai bine din acustica instrumentului, sună mai puternic, crescând raportul semnal/zgomot al întregului lanţ de amplificare şi au un sustain mai bun.

Acordaje:
Standard – EADGBE;
Drop D – DADGBE;

 

Framus ES335

E chitara pe care o folosesc pentru slide.

Slide
Dunlop 215
Slide de sticlă. Pe chitara acustică folosesc slide-uri din diferite alte materiale (metal, porţelan), pentru un sound mai variat.

Corzi: Nikel – Plain Steel

14,16,20(plain),30,46,56

Acordaj:
Open G – DGDGBD;

Pene: Dunlop Big Stubby 3.0mm
Pana e un alt accesoriu important în crearea unui sound bun. O pană subţire va avea un sound mai … subţire, mai deschis pe cînd o pană groasă va avea un sound plin, greu. Eu prefer o pană foarte groasă pentru soundul plin, pentru forţa cu care corzile pot fi lovite, dar şi pentru multitudinea de nuanţe care se poate obţine printr-o tehnică adecvată. (Menţionez că 70%-80% din timp cânt cu degetele, nu cu pana).

Alte acordaje:
Open D – DADF#AD;
Open C – CGCGCE.

Amplificator: Fender Vibrasonic Reverb

Vibrasonic-ul este practic un Fender Twin Reverb în etajul de amplificare, doar că în loc să aibă doua difuzoare de 12″, are unul full range (în cazul meu JBL) de 15″. Din această cauză, sună un pic mai plin, şi în bass şi în treble, decît un Twin Reverb. Importante sunt şi lămpile finale. Folosesc Tung-Sol 5881, lămpi care intră foarte repede în saturaţie. În unele cazuri, folosesc doar două în loc de patru, pentru un sound mai distorsionat la o putere mai mică. Amplificatorul are 40kg… dar în cele mai multe cazuri, heavy = tone.

În privinţa lanţului de amplificare chitară-amplif, am o abordare simplă, dar nu simplistă. Aceasta presupune ca doza să “lovească” direct lampa de preamplificare cu cât mai puţine pierderi. În acest fel obţin cea mai bună dinamică şi o mare bogăţie de armonici. Între chitară şi amplificator este doar un cablu de bună calitate.

Fender Vibrosonic InsideModificări Amplificator:
Chitara, corzile, dozele, pana, amplificatorul, toate duc la un sound pur, natural, cald, plin, totuşi combinaţia nu este suficientă pentru a induce amplificatorul în distorsiuni, aşa că am modificat amplificatorul.
1.Circuitul a fost adus de la specificaţiile silverface la cele blackface. Printre altele, această modificare permite ajustarea BIASului.
2.Pentru distorsiuni, cele două canale paralele de preamplificare au fost puse în serie. Prima lampă amplifică semnalul pentru a doua (TUNG-SOL 12AX7). Cu ajutorul unui switch, se poate comuta preamplificatorul între două moduri, normal sau supraamplificat, deci între clean şi dirty.
3.S-a adăugat un loop paralel pe lampă. Circuitul fiind paralel, semnalul de bază rămâne nealterat. Pe acest loop paralel adaug (rar) un delay (doar semnalul wet) îmbogăţit cu un phaser.
4.Tuner out: Cum tunerul nu avea ce căuta între chitară şi amplif, şi nici măcar în loop, din amplificator iese un semnal pentru tuner.
Aceste modificări au fost făcute de Dan Paraschivescu (Overdrive Amps).

Nu folosesc pedale. Chitarele intră direct în amplificator printr-un cablu scurt, de fidelitate mare.

Conţinutul acestei pagini se poate discuta pe forumul comunităţii chitariştilor din România (rgc.ro) la secţiunea Cyfer’s Corner.